| Ce este "tentația"? În cuvintele lui Mick West: "Expresia provine din "Aventurile lui Alice în Țara Minunilor" de Lewis Carroll. Alice intră în bizara Țară a Minunilor urmărind un iepure alb într-o vizuină. În ultima vreme a apărut o utilizare mai specifică, derivată din filmul Matrix din 1999, în care, într-un moment crucial, Morpheus îi oferă lui Neo o alegere. El poate fie să ia pastila albastră și să se întoarcă la o viață normală, fie să ia pastila roșie și "să vadă cât de adâncă este vizuina iepurelui". Neo, bineînțeles, "ia pastila roșie", iar "vizuina iepurelui" îl conduce la descoperirea adevăratei naturi a lumii. El se "trezește" din iluzia sa programată de monotonie confortabilă și fadă într-o luptă brutală, dar autentică pentru existență, o luptă mesianică împotriva stăpânilor malefici și manipulatori. Această terminologie a fost adoptată direct de diverse comunități conspiraționiste. Vizuina iepurelui este văzută ca un loc bun, un loc în care se dezvăluie adevărata natură a lumii. Credințele în diferite teorii ale conspirației tind să se consolideze reciproc, izolând o persoană de ceilalți oameni, până când se înconjoară de o mulțime de oameni care gândesc la fel. Acesta este un fapt bine cunoscut de o perioadă considerabilă de timp. Cu toate acestea, ceea ce este mai problematic este faptul că mediile sociale tind să producă un efect foarte asemănător pentru orice tip de credință puternic susținută. Așadar, cum să-i ajutăm pe oameni să iasă din gaura iepurelui, dacă aproape toată lumea este blocată în una? Există câțiva pași care ar putea ajuta, deși nu există o soluție universală. Decizia în ce fel de teorii să crezi este, în cele din urmă, una personală - nicio presiune externă nu ar putea forța o persoană să își schimbe convingerile. Rolul unei persoane externe - un prieten, un profesor, un lucrător de tineret, un părinte - poate fi doar unul de partener. Putem să ascultăm, să discutăm, să oferim informații, să întindem o mână - dar depinde de cealaltă persoană să o ia. Mai jos veți găsi o listă de activități de formare pe care le puteți implementa cu clasa/tinerii dumneavoastră cu scopul de a dobândi cunoștințe și abilități care să abordeze diverse aspecte legate de teoriile conspirației. |
 |
Ce este teoria conspirației?
Bulă informațională
De ce credem în teoriile conspirației?
Verificarea faptelor
Ce este gândirea critică?
Cum să scapi din gaura iepurelui (să eviți tentațiile)?
Descrierea activității
1. Faza de răsărit
Luați din pachet atâtea cărți câte jucători sunt în funcție de următoarea listă:
6-7 jucători = 2 cărți negre + toate celelalte roșii
8-10 jucători = 3 cărți negre + toate celelalte roșii
11-13 jucători = 4 cărți negre + toate celelalte roșii
14-16 jucători = 5 cărți negre + toate celelalte roșii
Informați jucătorii cu privire la numărul de cărți negre incluse.
Primul pas este să împărțiți jucătorii în două echipe. Fiecare jucător ia câte o carte din pachetul pregătit și amestecat, se uită în secret la culoarea cărții și o pune înapoi în pachet. Apoi, toată lumea închide ochii și își coboară capul. Antrenorul începe să numere cu voce tare. După numărul 5, el/ea continuă să numere în tăcere până la 15, apoi reia numărarea cu voce tare până la 20. În timpul perioadei de tăcere, jucătorii care au primit cărți negre, trebuie să deschidă ochii, să ridice capul și să se privească unii pe alții, apoi să închidă ochii și să coboare din nou capul. Ar trebui descurajată privirea accidentală sau intenționată a celor care au cărți roșii. La numărătoarea 20, toată lumea ar trebui să își deschidă ochii. Mafia este formată din jucătorii care s-au văzut între ei și, prin urmare, se cunosc între ei. Cetățenii sunt jucătorii care nu au văzut nimic, nu se cunosc între ei și nu știu cine sunt membrii Mafiei. Singurul avantaj al Mafiei este că se cunosc între ei. Cetățenii trebuie să suspecteze pe toată lumea, dar au avantajul de a fi majoritatea. Principala luptă în următoarea fază va fi între minoritatea informată și majoritatea uniformizată.
2. Faza de zi
În faza de zi, orice participant are dreptul să vorbească. În orice moment, aceștia pot pune un alt jucător în poziția de "acuzat". Acesta trebuie să motiveze sugestia de ce crede că cealaltă persoană este de partea Mafiei. Toată lumea, inclusiv cel acuzat, are dreptul să argumenteze. Când acuzatorul cere un vot, toată lumea ar trebui să voteze ridicând mâna. Dacă majoritatea jucătorilor (fără a pune la socoteală acuzatul) votează "vinovat", jucătorul suspectat este "condamnat la moarte" și este scos din joc. Dacă acuzatorul nu reușește să obțină o majoritate, jocul continuă cu același număr de jucători. Acuzațiile pot avea loc de oricâte ori în timpul discuției. Jucătorii care sunt eliminați din joc nu-și dezvăluie identitatea până la sfârșitul jocului și nu trebuie să încerce să-i ajute pe ceilalți care sunt încă în joc. Nu există nicio modalitate de a cunoaște identitatea echipei celor "morți" decât în faza următoare.
După încheierea discuțiilor, începe faza de noapte.
3. Faza de noapte
Noaptea este singura fază în care jucătorii pot afla dacă toți membrii Mafiei au fost eliminați. Fiecare ia un pix și o bucată de hârtie și scrie în secret pe ele. Hârtia și pixurile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea. Cetățenii trebuie să scrie "cetățean" pe bilet, în timp ce membrii Mafiei trebuie să scrie numele persoanei pe care vor să o elimine din joc. După aceea, toată lumea își pune bilețelele la mijloc, iar antrenorul le citește. Numărul biletelor cu nume va reflecta numărul membrilor Mafiei care au supraviețuit, astfel încât jucătorii vor ști dacă au "ucis" un cetățean sau un membru al Mafiei în timpul zilei. Dacă același nume apare pe toate notele Mafiei, persoana numită este "omorâtă" și este scoasă din joc. Dacă există nume diferite, nu se întâmplă nimic.
Jocul se încheie atunci când nu mai există niciun nume pe listă în timpul nopții sau când toți cetățenii au fost eliminați.
60 min.
